MARTURII

Testimonialele tinerilor mamici:
Daca esti tanara mamica, ai nascut recent si vrei sa impartasesti nasterea ta cu alte mamici sau viitoare mamici, descrie experienta traita pe email: psihologandreinicoleta@yahoo.com iar marturia ta va aparea aici:
Testimoniala Lamaze a mamicii Claudia S. (postata 07.02.2013)
- Despre cursurile Lamaze am aflat de pe internet, am observat ca in strainatate aceasta practica este foarte populara in randul viitoarelor mamici si astfel m-am hotarat sa ma informez pe internet despre organizarea unor cursuri de genul acesta in Galati.
- Principala temere inainte de urmarea cursului era cea de necunoscut si cea a durerii din timpul travaliului. Nasterea o percepeam, inainte de urmarea cursului, ca o trauma cu care urma sa raman pentru tot restul vietii. Totul era o nebuloasa…
- La curs am aflat ca sarcina si nasterea pot fi frumos percepute de o viitoare mamica, ca exercitiile fizice si sustinere partenerului ne pot face o sarcina mai usor de purtat, ca travliul in sine poate fi controlat chiar de noi, ca este foarte important cine se afla langa noi in timpul travaliului, ce activitati desfasuram si cum ne controlam emotiile si temerile, de asemenea ca, chiar daca in Romania aceasta practica nu este inca foarte populara in randul viitoarelor mamici si chiar al personalului medical din spitale, noi, ca si paciente, avem drepturi si ne putem impune cu usurinta dorintele in ceea ce priveste desfasurarea travaliului si a nasterii. De asemenea am aflat ca in timpul travaliului si copilul nostru depune un efort destul de mare si nu suntem singurele care muncim.
- Ma asteptam ca la curs sa participle mai multe cupluri in acelasi timp, sa putem relationa mai mult si schimba pareri in privinta sarcinii si a temerilor nasterii. .
- Este foarte important cine tine aceste cursuri de pregatire prenatala, relatia dintre cursanti si educatorul prenatal trebuie sa fie una relaxanta si deschisa, pentru a inspira incredere viitoarelor mamici. Aceasta este ceea ce noi am gasit la cursul de Lamaze.
- In ceea ce priveste nasterea informatiile obtinute la curs m-au ajutat extraordinar de mult in privinta travaliului; faptul ca am stat acasa 15 ore in travliu si ca am reusit foarte bine sa-mi controlez temerile, sa-mi monitorizez durata si intensitatea contractiilor, sa plec la spital la momentul potrivit, a fost un lucru extraordinar. In al doilea rand m-a ajutat in momentul nasterii propriu-zise a bebelusului, am stiut cum sa-mi controlez respiratia si cand e momentul potrivit sa imping, tocmai ca bebelusul sa nu aiba de suferit din cauza posibilelor greseli pe care le puteam face. De asemenea am aflat ca in timpul travaliului si al nasterii propriu-zise si copilul meu depune un efort destul de mare si ca trebuie sa ne ajutam reciproc pentru a trece mai usor la fiecare etapa a nasterii. Am aflat informatii despre ingrijirea bebelusului, informatii care i-au fost foarte utile mai ales sotului meu.
- Consider ca punctul forte al acestui curs este acela ca le face pe viitoarele mamici sa perceapa sarcina si nasterea ca si o normalitate in viata unei femei si sa le inlature orice temere cu privire la acest frumos eveniment care este nasterea.
- Copilul meu a venit pe lume intr-o frumoasa seara de sfarsit de vara. Nasterea a avut loc in urma unui travaliu dus acasa in majoritate, impreuna cu sotul meu. Am fost foarte nerabdatoare sa-mi tin in brate copilul si am urmat in tocmai sfaturile educatorului prenatal cu privire la respiratie, tehnici de calmare a durerii, momentul potrivit pentru a impinge, tocmai pentru a fi cat mai aproape de acest moment. Perioada imediat urmatoare expulziei a fost invaluita intr-o stare bine si de multumire sufleteasca pe care nu am mai trait-o pana in acel moment.
- Am nascut intr-un spital din Galati si am comunicat foarte bine cu personalul medical, insa consider ca ar trebui mai mult promovata si in randul medicilor informatia pe care mamicile o primesc la cursuri, tocmai pentru ca mamele sa nu se loveasca chiar de sistemul care ar trebui sa le sprijine si nu sa le incurce mai mult.
- Cursul m-a ajutat sa-mi schimb viziunea despre nastere. M-a facut sa inteleg ca modul de a naste nu ar trebui sa fie o optiune ci o normalitate si ca bebelusii nostri ar trebui sa vina pe lume asa cum este firesc.
- Pentru mine cursul nu a venit cu o schimbare in privinta optiunii nasterii ci cu informatii noi cu privire la nasterea naturala si cum o pot face mai usor si placut de trait... .


Testimoniala Lamaze a mamicii Oana B. (postata 31.01.2013)
Numele meu este Oana B si sunt fericita mămică a Alessiei Maria.
Am aflat despre cursul Lamaze căutând pe internet.
Am sunat la numărul de telefon de pe site si asa am cunoscut-o pe Nicoleta si am stabilit prima intâlnire.
Povestea sarcinii mele este una frumoasă, m-am simtit foarte bine pe tot parcursul ei si m-am bucurat de fiecare moment.
Însă, se apropia cu pasi repezi momentul nasterii. Îmi era teamă pentru că eram la prima sarcină si auzisem foarte multe femei care povesteau despre nastere cu groază.
Cea mai mare temere a mea a fost că voi avea o nastere dificilă si că va fi nevoie de interventia medicilor să o duc la bun sfârsit.
Aveam multe exemple în jurul meu în care nu voiam să mă regăsesc.
Nu voiam să fac operatie cezariană si nici nu voiam să aud de forceps.
Eu îmi doream foarte mult să nasc natural.
Căutam modalitatea cea mai bună de a-mi aduce minunea pe lume.
Nicoleta a fost cea care a venit în întâmpinarea dorintelor mele şi cea care mi-a pus ordine în gânduri.
Mi-a explicat ce presupune o naştere naturală, cum să mă ajut de corpul meu să am o naştere cât mai uşoară ,ce implică o anestezie epidurală şi nu în ultimul rând care ar fi fost urmările pe care le are o operaţie cezariană.
Am primit de la ea o serie de informaţii care au contribuit la luarea unei decizii responsabile, în cunoştinţă de cauză.
Eram la fel de hotărâtă să nasc pe cale naturală, dar dacă ar fi fost nevoie de operaţie cezariană şi asta ar fi însemnat binele copilului meu nu aş fi avut nici o problemă.
Foarte important pentru mine a fost că am reuşit să-mi depăşesc multe temeri pe care le adunasem în sufletul meu.
Teama de necunoscut s-a diminuat, pentru că aflasem ce se întamplă în corpul meu, aflam cum să interpretez anumite semne şi cum să reacţionez în favoarea copilului şi a mea.
O altă teamă care mă încerca era că nu voi face faţă durerilor, că acestea mă vor epuiza şi nu voi fi capabilă să-mi duc misiunea la bun sfârşit.
Mă gândeam şi la faptul că mă voi lovi de un sistem medical departe de a fi perfect, de cadre medicale cu care va fi greu să comunic eficient pentru a avea parte de confortul necesar în acele momente. Mă întrebam cum voi şti când debutează travaliul, cum voi reacţiona pe tot parcusul acestuia şi mai ales când voi şti că trebuie să plec la spital.
Dacă nu aş fi fost informată probabil că aş fi luat-o la sănătoasa la primele dureri.
Eram ferm convinsă că voi fi dependentă de ajutorul şi sprijinul celor din jur. Îmi puneam toate bazele în soţul meu şi eram neliniştită la gândul că ar putea să nu fie lângă mine atunci. Cel mai important lucru pe care aveam să îl învăţ a fost faptul că mama este maestrul de ceremonii în cazul unei naşteri, că toate resursele de care aveam nevoie le regăseam în interiorul meu.
Am mers la curs împreună cu soţul meu. ŢŞi el a avut multe de învăţat, dar cel mai important e că a ştiut cum să mă sprijine
pentru că a înţeles ce se întâmpla cu mine. Eram amândoi foarte încântaţi de curs, învăţam împreună şi aveam parte de o atmosferă plăcută, primitoare.
Momentul mult aşteptat a venit pe data de 6 decembrie 2011. Moş Nicolae ne-a umplut de data aceasta sufletele de bucurie şi nu ghetele de cadouri.
Travaliul a debutat la ora 2:30 a.m. şi am plecat la spital abia la ora 7 a.m..
În tot acest timp m-am folosit de ceea ce ştiam de la curs, am făcut exerciţii fizice, de respira?ie, ştiam şi ce poziţii sa adopt pentru a trece mai uşor de contracţii.
Ajunsă la spital mi s-a făcut un control , moaşa cu care urma să nasc mi-a spus că aveam deja dilataţie 4cm, deci travaliul avansa rapid.
Atunci soţul meu a trebuit să plece şi am rămas singură, doar cu personalul medical, dar acest lucru nu m-a speriat, ştiam ce aveam de făcut.
Asistentele au fost receptive la dorintele mele şi totul s-a desfăşurat bine.
La fiecare contracţie îmi aduceam aminte cuvintele Nicoletei: `"Cu fiecare val de durere eşti tot mai aproape de copilul tău.` Şi doar asta conta pentru mine.
Sunt foarte mândră că am reuşit să fiu calmă, să îmi ajut corpul şi copilul să vină pe lume.
Alt lucru valoros pe care l-am învăţat la curs au fost poziţiile favorabile expulziei.
La fix ora 9:50 am avut cea mai frumoasa întâlnire din viaţa mea, cea cu Alessia Maria, un copil de nota 10 atât conform scorului Apgar, cât şi din punctul meu de vedere. Am strâns-o în braţe imediat ce s-a născut şi i-am urat bun venit pe lume.
În spital am dormit cu ea, am alăptat-o şi am început să ne cunoaştem din ce în ce mai bine.
Printre altele Nicoleta ne vorbise şi de depresia post–partum.
Nu credeam în aşa ceva, îmi spuneam că o depresie nu are ce căuta într-un moment aşa de fericit.
Cu toate astea, am avut şi eu o perioadă de acest fel şi soţul meu ştiind despre ce e vorba a reuşit să mă ajute şi am trecut uşor peste.
Acum Alessia este o adevărată domnişoara care ne umple viaţa cu zâmbetul ei.
Îi mulţumim Nicoletei că ne-a pregătit pentru cea mai importantă întâlnire din viaţa noastră.
Ţin în suflet sfaturile ei pentru momentele în care Alessia va avea nevoi de ele.


Testimoniala Lamaze a mamicii Lavinia F. (postata 29.01.2013)
- Despre cursul Lamaze am aflat de la TV (din cadrul emisiunilor “Totul despre mame”, respectiv “Bebe magia”), dupa care am cautat mai multe informatii pe internet. Am gasit pe cineva care tinea cursul Lamaze in Galati, dar care ulterior se mutase in Constanta si de la aceasta persoana am aflat numarul de telefon al d-nei Nicoleta Andrei, cu care am luat legatura si asa am ajuns sa facem cursul Lamaze.
- Temeri erau foarte multe in ceea ce priveste nasterea si perioada imediat urmatoare, cat despre momentul nasterii in sine nu stiam exact la ce sa ma astept, in ciuda faptului ca citisem destul de multe informatii.
- Informatiile legate despre nastere si copil citite de pe internet si din carti erau foarte multe, iar atunci cand am inceput cursul Lamaze toate acestea s-au concretizat si am aflat ce se intampla pas cu pas si care sunt etapele unei nasterii, ce tipuri de hormoni actioneaza, metode de diminuare a durerii si stabilirea confortului necesar, durata perioadelor din travaliu si exercitii care ajuta nasterea, exercitii ce se pot face in timpul sarcinii,dar si multe informatii legate de bebelus,cum ar fi: tipuri de exercitii pentru bebelus care sa-l ajute la o dezvoltare armonioasa, dar si sa treaca mai usor peste perioada colicilor, metode de imbaiere si de imbracare,cat si imbracamintea recomandata pentru cel mic, dar si produse de igiena si de masaj recomandate.
- Trebuie sa recunosc ca nu mai pusesem mana pe o papusa de foarte mult timp si am facut-o in cadrul acestui curs. Am facut “practica ”daca pot spune asa pe papusi, am invatat cum sa le imbracam, cum sa le tinem atunci cand le facem baie, cum sa le masam si cum sa reactionam cand se intampla ceva cu bebelusul.
- Din punctul meu de vedere cursul este foarte bine conturat, mi-a adus foarte multe informatii pe care le-am si pus in practica, astfel incat am trecut cu bine de primul an din viata fetitei mele fara nici un alt ajutor. Am fost foarte incantata de acest curs si ma bucur ca se face si in Galati. Mi-a facut mare placere sa frecventez acest curs si in aceeasi masura s-o cunosc pe d-na Nicoleta Andrei-Educator prenatal.
- Exercitiile facute in cadrul sedintelor le-am facut si dupa terminarea acestora acasa, iar unele dintre ele le practic si in momentul de fata pentru recuperarea dupa nastere.
- Deasemeni, in cadrul cursului ne-am facut noi prietenii cu care tinem legatura si in ziua de azi si ne sfatuim cu diferite idei in ceea ce priveste copiii nostri.
- Relatia cu educatorul prenatal a fost una deschisa, de prietenie as putea spune. In prima sedinta am facut cunostinta unii cu ceilati, ne-a fost facuta o scurta prezentare a cursului ce urma sa-l frecventam. Orice intrebare sau nelamurire am avut oricare dintre noi, d-na Andrei ne-a lamurit cu ajutorul unor exemple concrete, nu au existat subiecte “tabu”, ci au fost dezbatute subiecte pe care de multe ori ne e rusine sa le expunem, desi fac parte din viata noastra.
- Pastram legatura cu educatorul prenatal si astazi, iar in cazul in care vom avea nevoie pentru fetita sau se vor organiza si altfel de cursuri, vom apela cu cea mai mare incredere.
- In urma cursului am fost mult mai increzatoare si cu mai putine temeri legate de nastere si de perioada pe care am fost nevoita s-o stau in spital. Desi am nascut printr-o operatie de cezariana, cu ajutorul informatiilor dobandite in cadrul cursului, am stiut cum sa vorbesc cu cadrele medicale, sa intreb in ce consta pregatirea pentru operatie, despre scorul apgar dat copilului si despre perioada imediat urmatoarea operatiei. Deasemeni cand am ajuns acasa cu bebelusul, am aplicat tot ceea ce am invatat in cadrul cursului de puericultura (prima baita care a fost cea mai “grea” pentru ca nu aveam experienta necesara, masajul bebelusului, alaptatul si pozitii corecte pentru somnul bebelusului).
- Tot ce se face in cadrul cursului consider foarte util si important, atat partea practica, cat si cea teoretica. Din punctual meu de vedere cursul este bine structurat si adaptat la nevoile fiecarei familii.
- Nasterea copilului a fost cel mai important moment, copilul mi-a fost aratat imediat ce a fost scos din burtica si de mai multe ori dupa ce a fost spalat si infasat, pana a fost mutat in sectia de pediatrie. Pentru ca am fost sub efectul anesteziei, dupa operatie nu am fost atat de “fericita” cat ar fi trebuit sa fiu, insa mi-a ramas intiparita expresia fetei sotului meu, care era o combinatie intre plans si ras, fericire si extaz (pentru ca isi vazuse fetita imediat dupa nastere).
- Comunizarea cu cadrele medicale a fost foarte buna, m-au ajutat foarte mult cu fetita, m-au invatat cum sa alaptez, cum s-o schimb iar sotul meu a fost lasat, imediat dupa operatie si nu numai , sa vina sa ma vada. De multe ori mi s-a intamplat sa adresez cadrelor medicale intrebari pe care le aflasem in cadrul cursului Lamaze. Nu intotdeauna erau de aceeasi parerea cu ceea ce stiam eu sau se fereau sa-mi raspunda si din acest motiv consider ca este bine ca acest curs sa fie urmat de cat mai multe viitoare mamici, in acest mod putand schimba mentalitatea cadrelor medicale si a modului lor de a trata pacientii.
- In urma frecventarii cursului Lamaze si a informarii asupra modalitatilor de nastere (avantaje/ dezavantaje), consider ca fiecare mamica decide sa nasca asa cum se simte mai in siguranta si mai confortabil.
Deci DA: Cursul Lamaze schimba optiunea de a naste. ….mamica Lavinia F.


Interviu cu mamica Florina P.(postat 27.01.2013)
- Cum ai aflat de cursul Lamaze si ce stiai despre el inainte de a-l urma?
- Cautam aerobic de gravide, ceva pentru gravide, orice si un prieten mi-a recomandat-o pe Nicoleta. Asa ca am luat legatura cu ea si m-am indragostit de filozofia Lamaze si de cea a Nicoletei.
- Ce temeri aveai inainte de a face cursul si cum iti imaginai nasterea copilului tau inainte de curs?
- Am pornit cu idea "vreau sa nasc natural, dar nu prea as vrea sa simt durere". Plus doctorul ginecolog la care ma duceam, mi-a propus binenteles epidural...ca altfel ar fi prea traumatizant pentru mine. Eram pornita cu ideea ca nu trebuie sa ma informez prea mult de adevaratul proces al nasterii, ca oricum travaliul functioneaza. Gandeam ca daca stiu prea multe despre travaliu o sa ma razgandesc in privinta nasterii normale. Aceste ganduri erau alimentate de prietena mea, doctor ginecolog, care imi zicea ca vede multe femei care nasc natural in spital si trec prin adevarate traume.
- Ce ai aflat la acest curs odata ce l-ai inceput si cum te-a ajutat el sa iti clarifici gandurile si temerile legate de nastere si perioada imediat urmatoare?
-Au trecut vreo 2 ani de la curs.... Am aflat ca exista o diferenta intre nastere vaginala si nastere naturala. Initial eu vroiam nastere naturala cu epidural....dar de fapt eu fara sa stiu optam pentru nastere vaginala. Am aflat despre fazele travaliului si cat de important este sa fii informata. Informatia iti da incredere si putere de decizie. Cel mai important lucru pentru o gravidutza, o viitoare mamica, este starea morala pe care o are. Eu am avut o stare incredibil de optimista, unii spuneau ca visez frumos dar nu se va intampla chiar asa cum imi imaginez eu. Imi ziceau razand "lasa ca ai sa te convingi tu in curand ca nasterea naturala e o teroare si departe de a fi ceva mirific si frumos."S-au inselat amarnic, chiar a fost miraculos. Lamaze si Nicoleta m-au ajutat sa iau decizia cea mai buna pentru mine si copilul meu.
Locul nasterii: initial vroiam sa nasc la un spital in Bucuresti, deoarece aveam o prietena ginecolog acolo. Numai ca dupa ce am facut cursul lamaze mi-am dat seama ca prietena mea ginecolog nu poate schimba politica si regulile spitalului la care lucra....plus nici ea nu credea in conceptele lamaze pe care vroiam sa le adopt nasterii copilului meu (ex. libertate de miscare in timpul travaliului -cica in spital trebuie sa stai in pat, vroiam sa nu-i taie imediat cordonul ombilical copilului meu imediat dupa nastere, ci sa-l lase pana ce se opreste din pulsat; vroiam ca bebelusul meu sa fie pus pe burtica mea imediat dupa nastere si sa inceapa sa suga piept- cica in spital regulamentul nu permite asa ceva si trebuie taiat cordonul imediat si dus copilul la spalat si imbracat, ca i-ar fi frig si nu e bine sa lasi cordonul ombilical etc). Vreau sa spun ca intr-un final am gasit exact ce vroiam- o clinica privata cu costuri destul de ok, si o dula cu pregatire Lamaze care a fost ca un ingeras trimis de la Dumnezeu. Nicoleta m-a pus in legatura cu dula, Liliana Tudose, si pana in ziua internarii am vorbit de cateva ori prin telefon ca sa ne familiarizam putin. Pot sa spun ca a fost super bine....ne-am cunoscut chiar in ziua internarii, cand am intrat in travaliu. In timpul travaliului dula e cea mai importanta....si binenteles tot personalul spitalui cooperant. Pe scurt pot spune ca dorintele mele au fost indeplinite- am avut o nastere de vis si un travaliu unic si activ folosind conceptele Lamaze si instinctul din mine.
- Aveai alte asteptari de la acest curs, de la informatia acestui curs?
- Ca sa-ti dai cu adevarat seama de ce este vorba trebuie sa faci acest curs. Eu inainte de a ma duce la curs m-am informat despre acest curs, dar cred ca nu-ti poti crea o parere prea clara despre ce este vorba in acest curs pana nu te duci sa-l faci. Multa lume crede ca acest curs se rezuma la exercitii si metode de respiratie. Este mai mult de atat, este vorba despre psihologia mamicii, despre pregatirea mentala a mamicii, si nu numai (tatici, bunici, prieteni). Plus cred ca este de un mare beneficiu faptul ca Nicoleta este si psiholog....si asta este asul ei din maneca.
- Cum te-ai simtit frecventand cursul (ma refer la confortul tau din timpul sedintelor, exercitiile de respiratie, pozitiile de travaliu, relaxarea)
- M-am simtit ca la mine acasa :)
- Cum te-ai simtit in relatia cu educatorul prenatal?
- Mi-a placut enorm de Nicoleta, si inca mai tinem legatura si din cand in cand apelez la consult psihologic si fac si terapiebowen cu ea :)....deci e de bine
- Ce ai folosit din toata informatia in experienta nasterii copilului tau?
- Nicoleta m-a ajutat sa aleg clinica si dula potrivita, sa-mi mentin un spirit moral optimist si increzator si sa ma las condusa de instinctele mele.
- Care consideri tu ca este punctul forte al acestui curs?
- Eu in general sunt o persoana optimista, dar inainte de a face cursul lamaze eram optimista dar neinformata---adica o visatoare naiva care spunea ca vrea o nastere naturala cu epidural intr-un spital de stat, fara a cunoaste prea mult tot ce implica. Dupa curs am devenit optimista si realista....eram informata si organizata, stiam ce vreau de la nastere, cum vreau sa fie nasterea, si ce trebuie sa fac ca tot ce imi doresc sa devina realitate- sa am incredere in instinctele mele si in dula mea, Liliana Tudose. Pot spune ca experienta unica, frumoasa, miracoloasa de care am avut parte le-o datorez in mare parte Nicoletei Andrei si Lilianei Tudose.
- Cum a fost nasterea copilului tau si cum ai perceput-o in comparatie cu perioada imediat urmatoare expulziei?
- Nicoleta Andrei mi-a oferit toate informatiile necesare pentru a avea o nastere exact cum mi-am dorit-o iar Liliana Tudose, dula mea, m-a ajutat sa pun tot ce am invatat in practica :)-----rezultatul un travaliu echilibrat, unic, activ, o expulzie "uau", si produsul final "Ioana" care in timp ce inca eram legate una de alta prin cordonul obilical, a fost pusa pe burtica mea, si instinctiv ea se tara spre sanul meu, si intr-un final ajutata de Liliana a inceput sa suga din san. Toate aceste lucruri s-au intamplat exact dupa ce a iesit din mine.....a fost minunat, a fost miraculos....imi doresc din suflet cat mai multe mamici sa treaca prin experienta de vis pe care am avut-o eu. Recomand din inima acest curs Lamaze!!!! Multa lume imi zice ca am avut noroc...eu cred ca norocul ti-l faci tu singura-trebuie sa vrei, sa crezi si sa visezi- si asa va fi!!!!!
- Ai reusit sa comunici asa cum ti-ai dorit cu personalul medical?
- Cum spuneam am avut o dula care era ea insasi intructor Lamaze. Deci am fost pe maini bune. Plus tot personalul medical de la aceasta clinica era familiarizata de Lamaze. Comunicarea a fost excelenta.Interviu cu mamica Florina P.(postat 27.01.2013)


Testimoniala de la mamica Corina B.: (postat 25.01.2013)
- Am avut o sarcina destul de usoara, fara complicatii, dureri sau greturi.
Aproape ca nici nu constientizam ca sunt insarcinata, reuseam sa-mi duc treburile la bun sfarsit fara prea mult efort.
Dar in schimb, evitam sa ma gandesc la momentul nasterii, mi-era foarte frica, mai ales in urma experientelor altor mamici care nascusera, inclusiv sora mea.
Eu nu am avut contact cu spitalele si nici nu am trait experiente prea dureroase in niciun fel, nu ma credeam in stare sa parcurg episodul nasterii cu bine.
Sora mea a fost operata si de apendicita si de amigdalita, era oarecum calita si totusi a trecut greu peste nastere.
Daca ea, care era invatata cu durerea, a intampinat greutati, eu cum ma voi descurca?
Eram inspaimantata numai cand incercam sa-mi imaginez...Ma gandeam ca ce va fi va fi si-mi scoteam din minte orice imagine a nasterii, de parca asta nu urma sa mi se intample mie vreodata.
Din fericire, am aflat de cursul Lamaze si ca aveam posibilitatea sa-l fac aici, in Galati.
Nu stiam prea multe despre el, ma gandeam ca ma va invata tehnici de respiratie in nastere si ma multumeam numai cu gandul ca poate ma va ajuta asta cumva.
Din pacate, cei ce nu stiu despre Lamaze, il reduc numai la tehnicile de respiratie.
Mi-aduc aminte, ca pe cand eram insarcinata si incepusem sa fac cursul, fiind programata la ecografie si stand de vorba si cu alte mamici “in asteptare” despre el, au ras oarecum de mine...
Credeau si ele ca totul se rezuma numai la respiratie, o mamica care astepta al 2-lea copil zicandu-mi ca in momentul respectiv uiti si de respirat si de toate.
Dar cursul Lamaze nu se rezuma numai la asta, nu.
Am aflat informatii autorizate, de la o persoana competenta si certificata, am intalnit alte cupluri care urmau sa devina parinti si ne-am impartasit grijile si temerile si sperantele, am invatat metode de a gestiona durerea si dificultatea travaliului, am aflat si am exersat cum sa-mi usurez nasterea si nasterea sa fie naturala, m-am bucurat de sprijinul si suportul total al sotului meu, la curs si apoi pe tot parcursul nasterii .
Am devenit increzatoare in mine, in perfectiunea pe care Dumnezeu ne-a dat-o corpului nostru de a gastiona in mod natural nasterea, in instinctele mele de femeie si mama.
Am descoperit ca pot avea optiuni si dorinte si ca nasterea poate decurge si in modul in care vreau eu, nu numai dupa tiparele din spital, cum se crede.
Inainte de a afla de curs, in urma documentarii din mai multe surse, carti si chiar a discutiei purtate cu o doctorita, am luat decizia de a nu-mi vaccina copilul.
Insa stiam ce reactii va genera aceasta decizie si mi-era teama, avand un stres continuu care putea sa-mi afecteze sarcina si evolutia ei buna.
Venind la cursul Lamaze, am prins incredere in optiunile mele, dna Nicoleta m-a incurajat sa iau legatura cu d-na doctor neonatolog de la Maternitate si sa-i aduc la cunostinta hotararea mea de a nu vaccina copilul ce urma sa-l nasc, pentru a o pune oarecum in garda si a nu ma lua la intrebari in momentul travaliului, lucru ce mi-ar fi cauzat un stres teribil.
Stiam de la curs ca stresul ingreuneaza mult travaliul si chiar actul nasterii, asa ca i-am urmat sfatul, desi aveam emotii enorme in privinta modului cum va reactiona.
Am fost uluita cand dna dr. neonatolog mi-a zambit si mi-a spus ca nu e nicio problema, ca e decizia mea si mi se va respecta, binenteles, dupa ce a incercat sa ma convinga insistent ca fac o greseala si ca voi regreta.
Datorita cursului, am aflat ca exista posibilitatea sa nasc natural, fara injectia cu oxitocina care mi-ar fi indus un travaliu fals si nefiresc organismului meu.
Ma bucur ca am aflat din timp acest lucru, astfel am stiut ca o pot refuza, lucru ce nu-l regret absolut deloc, din contra.
In momentul cand mi s-a rupt apa, ma uitam la sotul meu naucita si simteam o emotie ciudata, teama amestecata cu bucurie, in sfarsit voi fi si eu in randul mamelor...
Eram bucuroasa ca m-au apucat durerile nasterii cu sotul meu acasa, nu am intrat in panica, stiam ca o abordare pozitiva si incercarea de a ma relaxa mi-ar fi usurat mult travaliul si durata lui.
Am reusit sa-mi fac bagajul, sa fac o baie si am asteptat continuarea in bratele sotului meu, bucurandu-ma de sentimentul de siguranta oferit de prezenta lui intr-un moment atat de important pentru mine...
El imi monitoriza durata contractiilor si timpul dintre ele...
Cand mi s-au rupt si membranele si contractiile au devenit din ce in ce mai dureroase si mai lungi ca interval, am stiut ca e timpul sa ne indreptam spre spital.
Ajungand acolo, am lasat o delaratie pe propria raspundere ca refuz vaccinurile fetitei mele, stiam ce-mi doresc si ce e mai bine pentru mine si fetita mea.
Le-am spus si de faptul ca am facut cursul Lamaze si stiu prin ce schimbari trece corpul meu, ca vreau un travaliu care sa se desfasoare natural, fara injectia de oxitocina, bazandu-ma pe hormonii naturali secretati de corpul meu.
M-am surprins ca nu aveam temeri, stiam ca relaxarea e totul si incercam sa fac totul in acest sens, de la miscari, pozitii, respiratie si mai ales modul de gandire...
Cadrul medical nu a fost foarte incantat de alegerile mele, in sensul ca ele aveau un anumit tipar de nastere si eu le stricam oarecum curgerea fireasca din punctul lor de vedere.
Important insa e ca, avand obiectii sau nu, mi-au respectat deciziile.
Nu a fost neaparat nevoie sa nasc intr-un spital particular si nu m-a costat nimic in plus.
Cred ca a avut o mare importanta si influenta tot ce am invatat la curs si cea mai buna dovada e faptul ca am avut o nastere usoara, cu un travaliu de 4 ore.
Gandirea pozitiva, increderea in corpul meu si in instinctul meu de mama ca “stiu” cum sa nasc, faptul ca stiam cursul firesc al travaliului si etapele lui, toate astea m-au ajutat.
Daca nu as fi facut cursul Lamaze, probabil ca in momentul declansarii nasterii m-as fi dus direct la spital, panicata, lucru ce mi-ar fi ingreunat cu siguranta situatia.
Nu-mi ramane decat sa-i multumesc dnei Nicoleta Andrei pentru activitatea si implicarea ei in a arata femeilor ca nasterea nu este o boala, ca fiecare mama trebuie sa se bucure ca, impreuna cu pruncul ei, conlucreaza in actul aducerii lui pe lume.
Nu-mi ramane decat sa nadajduiesc in ajutorul lui Dumnezeu in continuare, pentru a face alegerile potrivite, la fel cum m-a ajutat si pana acum. ….mamica Corina B. (postat 25.01.2013)


Buna ziua.
Sunt Raluca D. si am nascut la maternitatea Isis Constanta.
Am sa incep cu ce e mai important pentru mine...faptul de ca am reusit sa nasc natural. ( de fapt vaginal pentru ca am avut epidurala).
Pot sa spun ca m-au ajutat foarte mult cursurile Lamaze facute cu dvs pentru ca tot am fost sigura pe mine ca stiu ce am de facut, ca organismul meu ma va indruma spre alegerile cele mai bune, am fost optimista si foarte sigura pe alegerea
Acceptasem si ideea de cezariana dar, doar in cazuri extreme, in care nu m-as fi incadrat in parametri normali in timpul travaliului, iar aceasta hotarare ar fi fost cea mai inteleapta pentru sanatatea mea si a copilului.
Din fericire, totul a mers bine si am reusit sa nasc natural.
De atunci au trecut 7 luni, si inca mai sunt laudata si admirata pentru reusita mea.
Eu la randul meu sfatuiesc pe toate viitoarele mamicile sa incerce macar, sa nasca natural, sa simta ce inseamna un travaliu, sa simta ca sunt femei adevarate, sa fie mandre ca si in sec. XXI se mai poate naste natural relativ usor daca esti informat si stii ce ai de facut si ce te asteapta la fiecare pas.
Toate lucrurile acestea l-am discutat si le-am invatat de-a lungul cursurilor lamaze.
Chiar am avut multe nedumeriri care toate si-au gasit raspunsul.
Eu ma declar foarte multumita de informatiile primite, iar ele imi vor fi de folos si pentru cea de-a doua sarcina pe care ne-o dorim in viitorul apropiat.
Va multumesc!
….mamica Raluca D. (postat 24.01.2013)


Cum m-a ajutat cursul lamaze?
- Am stiut la ce sa ma astept, am stiut care sunt pasii, ce urma sa se intample, ce sa intreb personalul de la maternitate.
Am fost relaxata in momentul inceperii travaliului pentru ca stiam ce trebuie sa fac.
Am aflat mai multe despre corpul meu, despre metodele de nasteri, despre foarte multe lucruri pe care nu aveam de unde sa le aflu.
Prietenele, rudele iti spun ca o sa fie greu dar o sa treaca.
A fost mult mai bine in cazul meu sa stiu cat mai mult sa am "informatia" sa stiu la ce sa ma astept.
Imi imaginez ca daca nu faceam cursul as fi fost terorizata in ultima perioada a sarcinii si toate cele 11 ore de travaliu pentru ca as fi fost speriata de ce urma sa se intample.
Facand cursul lamaze cu d-voastra am privit nasterea ca pe o bucurie imensa , nu m-au speriat durerile care au fost mari, ba nu foarte mari. Singurul regret il am ca nu am facut si cursul de puericultura.
Cu siguranta as fi fost mai relaxata si dupa nastere.
Si uite cum au trecut aproape 10 luni de cand am nascut o buburuza mica.
Va multumesc din suflet pentru tot.
….mamica Profira G. (postat 24.01.2013)